Postat de: Adi | 31 Martie 2008

Alte aere de Bucureşti.

Şase întrebări despre calitatea aerului din Bucureşti, la care a răspuns, cu foarte mare acurateţe, ANPM-ul, căruia îi mulţumim.

1. Cum este monitorizatã calitatea aerului din Bucuresti, cum are publicul acces la aceste date si la interpretarea lor?

2. Cum a fost influentatã calitatea aerului de cãtre reducerea din ultimul timp a spatiului verde al orasului si de înnoirea parcului auto?

3. Ce informatii aveti în legãturã cu mãsurile care au fost luate în ultimii 2 ani pentru reducerea poluãrii aerului cu microparticule în Bucuresti?

4. Cum comentati alegerea primãriilor de sector de a acoperi locurile de joacã pentru copii cu nisip în loc de iarbã ?

5. Care sunt principalii factori poluanti în Bucuresti ?

6. Care sunt valorile medii actuale pentru diferiti poluanti în Bucuresti (praf, ozon, sulf, plumb, dioxinã, benzen si altele) si care sunt valorile normale impuse de UE?

Vă urez lectură interesantă!

1. Cum este monitorizatã calitatea aerului din Bucuresti, cum are publicul acces la aceste date si la interpretarea lor?

La începutul anului 2004 in cadrul unui program PHARE 2000 a fost pusă in funcţiune reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului in Capitală, care funcţionează la parametrii proiectaţi, respectând cerinţele Directivelor Uniunii Europene.

Datele referitoare la calitatea aerului in Municipiul Bucureşti (poluanţii măsuraţi fiind : SO2, NOx, CO, O3, PM10, PM2,5, plumb) sunt furnizate in timp real – inclusiv publicului – si provin de la cele 8 staţii automate, repartizate astfel :

– staţie de fond regională – Baloteşti;

– staţie de fond suburbană – Măgurele;

– staţie de fond urbană – Crangasi (APM Bucureşti);

2 staţii de trafic – Sos. Mihai Bravu si Cercul Militar Naţional; – (poluare de impact)

– 3 staţii industriale – Drumul Taberei, Titan si Berceni.- (poluare de impact)

Incepand din anul 2004 analiza datelor se face conform Ord 592/2002, la perioade de mediere de 1 ora, 24 ore, 8 ore, anual, dupa caz.

Punctele de informare pentru cetăţeni sunt in număr de sase si sunt compuse din :

– 3 panouri de afişaj – Piaţa Universitaţii, Piaţa Sergiu Celibidache si Mc Donald’s Obor;

– 3 display-uri montate la Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor, la Primăria Municipiului Bucuresti si la A.P.M. Bucuresti.

Pe site-ul www.apmb.ro este publicat buletinul zilnic privind calitatea aerului, precum si raportul anual privind calitatea factorilor de mediu.

2. Cum a fost influentatã calitatea aerului de cãtre reducerea din ultimul timp a spatiului verde al orasului si de înnoirea parcului auto?

În categoria „spaţiu verde” intră:

• Parcurile, grădinile, scuarurile şi fâşiile plantate

• Amenajările sportive publice

• Spaţiile verzi publice de folosinţă specializată: Gradina Botanică, Muzeul Satului

• Bazele de agrement, parcurile de distracţie

• Spaţiile verzi pentru protecţia cursurilor de apă

• Culoarele de protecţie faţă de infrastructura

• Pădurile de agrement

• Pădurile şi plantaţiile forestiere destinate ameliorării climatului

• Pădurile şi fâşiile plantate pentru protecţie sanitară

Situaţia spaţiilor verzi la nivelul Municipiului Bucureşti în anul 2007. Repartiţia spaţiilor verzi pe sectoare în Bucureşti(mp)

2007

Sector 1 Sector 2 Sector 3 Sector 4 Sector 5 Sector 6
Parcuri şi gradini 449389 896952 159000 1310000 100000 710000
Aliniamente stradale 1396631 451500 475 000 670000 124863 1438000
Spaţii verzi din ansambluri de locuinţe 831881 2208515 3833000 920000 14950000 1152000

Total

2677901 3556967 4467000 2900000 1719863 3300000

Este cunoscut rolul spaţiilor verzi ca perdele de protecţie împotriva poluării fonice şi a aerului. Scăderea suprafeţei de spaţiu verde produce implicit o deteriorare a calităţii aerului. Traficul rutier este principala sursă de poluare în Municipiul Bucureşti. Considerăm că programul de înnoire a parcului auto derulat în ultimii ani prin Administraţia Fondului pentru Mediu este benefic pentru calitatea aerului. Efectele acestui program sunt diminuate însă datorită creşterii continue a numărului de autovehicule care circulă prin Bucureşti, de aceea aceste măsuri trebuie completate urgent cu măsuri de sistematizare a traficului pe care trebuie sa le ia Primaria Municipiului Bucuresti. Primăria Municipiului Bucureşti va derula în curând proiectul Master Plan Transport Urban, acesta fiind în prezent în faza de aprobare.

3. Ce informatii aveti în legãturã cu mãsurile care au fost luate în ultimii 2 ani pentru reducerea poluãrii aerului cu microparticule în Bucuresti?

Datorită depăşirii valorilor limită pentru particule PM 10 şi pentru dioxid de azot (în special în zona centrală a oraşului- poluare datorată traficului rutier), APM Bucureşti a iniţiat în luna iulie 2007 elaborarea programului integrat de gestionare a calităţii aerului. Comisia Tehnică a fost aprobată prin Ordin de Prefect. Iniţierea elaborării programului de gestionare s-a făcut târziu întrucât abia in anul 2007 a apărut Ordinul 35 al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor privind aprobarea Metodologiei de elaborare şi punere în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului.

Măsurile propuse şi discutate până acum în cadrul Comisiei Tehnice vizează în special reducerea poluării cauzată de autovehicule, creşterea suprafeţelor de spaţii verzi, controlul şantierelor de construcţii. După elaborarea draft-ului programului (estimăm că acesta va fi disponibil în luna aprilie), acesta va fi supus dezbaterii publice, conform procedurii aprobate prin Ord. MMGA nr 35/2007.

4. Cum comentati alegerea primãriilor de sector de a acoperi locurile de joacã pentru copii cu nisip în loc de iarbã ?

Nu comentăm acest aspect, însă, conform OUG 114/2007, autorităţile publice locale au obligaţia de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaşiu verde de minimum 20 mp/loc pîna la data de 31 decembrie 2010 ţi de minimum 26 mp/loc până la data de 31 decembrie 2013

5. Care sunt principalii factori poluanti în Bucuresti ?

Principala sursă de poluare o constituie traficul rutier, urmată apoi de Centralele Electrotermice si de industrie. Mai multe informaţii se regăsesc în raportul anual pe 2007, publicat pe site-ul www.apmb.ro .

6. Care sunt valorile medii actuale pentru diferiti poluanti în Bucuresti (praf, ozon, sulf, plumb, dioxinã, benzen si altele) si care sunt valorile normale impuse de UE?

Calitatea aerului ambiental

Concentraţii ale dioxidului de sulf

Judeţ Oraş Staţia Tipul staţiei Tip Poluant Număr determinări Concentraţia anuală (μg/mc) Frecventa depăşirii VL sau CMA (%)  
Bucureşti Buc Cercul Militar Trafic SO2- 1h

8218

7.7

0

 
Bucureşti Buc Mihai Bravu Trafic SO2- 1h

4691

19.7

0

 
Bucureşti Buc Titan Industrială SO2- 1h

8076

9.8

0

 
Bucureşti Buc Drumul Taberei industrială SO2- 1h

7351

16.4

0

 
Bucureşti Buc Baloteşti Fond regional SO2- 1h

7648

7.9

0

 
Bucureşti Buc Măgurele Fond suburban SO2- 1h

8167

8.3

0

 
Bucureşti Buc Lacul Morii Fond urban SO2- 1h

7270

11.9

0

 
Bucureşti Buc Berceni Industrială SO2- 1h

7371

9

0

 
Bucureşti Buc Cercul Militar Trafic SO2- 24 h

348

7.6

0

 
Bucureşti Buc Mihai Bravu Trafic SO2- 24h

202

19.8

0

 
Bucureşti Buc Titan Industrială SO2- 24h

348

9.8

0

 
Bucureşti Buc Drumul Taberei Industrială SO2- 24 h

315

16.3

0

 
Bucureşti Buc Baloteşti Fond regional SO2- 24h

331

8

0

 
Bucureşti Buc Măgurele Fond suburban SO2- 24h

347

8.3

0

 
Bucureşti Buc Lacul Morii Fond urban SO2- 24h

300

11.7

0

 
Bucureşti Buc Berceni Industrială SO2- 24h

315

8.9

0

 

Pentru SO2 nu s-au semnalat probleme deosebite, valorile înregistrate încadrându-se în anul 2007 sub valorile limită plus marja de toleranţă( 350 μg/mc – timp de mediere 1 h).

Pentru Dioxidul de sulf, în anul 2007 nu s-a înre

gistrat depăşirea pragului de alertă la nici o staţie de monitorizare.

Concentraţii ale dioxidului de azot

Judeţ Oraş Staţia Tipul staţiei Tip Poluant Număr determinări Concentraţia anuală (μg/mc) Frecventa depăşirii VL sau CMA (%) Obs.
Bucureşti Buc Cercul Militar Trafic NO2- 1h

7582

111

2.993933


Bucureşti Buc Mihai Bravu Trafic NO2- 1h

7074

62

0.593723


Bucureşti Buc Titan Industrială NO2- 1h

6423

46

0.435933


Bucureşti Buc Drumul Taberei industrială NO2- 1h

7437

59

0.860562


Bucureşti Buc Baloteşti Fond regional NO2- 1h

7829

13

0


Bucureşti Buc Măgurele Fond suburban NO2- 1h

8165

26

0.036742


Bucureşti Buc Lacul Morii Fond urban NO2- 1h

8250

43

0.363636


Bucureşti Buc Berceni Industrială NO2- 1h

6742

41

0.177989


no2.jpg

Valoarea limită orară este de 200 μg/mc, pe când valoarea limită anuală este de 40 μg/mc

Pentru acest poluant este necesară alcătuirea unor programe de acţiune pentru reducerea concentraţiilor în zonele de trafic (staţiile Cercul Militar şi Mihai Bravu) şi în plus pentru staţiile Drumul Taberei , Titan si Lacul Morii (s-a depaşit VL +MT de mai mult de 18 ori în anul calendaristic)

Depăşirea pragului de alerta s-a semnalat de 3 ori în anul 2004, în anii 2005 , 2006 si 2007 valorile nedepaşind acest prag. Valorile medii anuale au crescut în anul 2005 însă au scăzut în anul 2006 si 2007 fiind in general peste VL.

.

Producerea ozonului troposferic (poluarea fotochimică)

ozon.jpg

Ozonul este un constituent nat

ural al atmosferei (formula chimica O3) fiind prezent la o altitudine între 15 şi 40 km şi realizând un înveliş protector pentru planeta Pamânt.

Prin activitatea antropogenă intensă din a două jumătate a secolului al XX lea, a fost modificat echilibrul chimic al formării şi menţinerii stratului protector de ozon stratosferic şi a fost pusă în evidenţă creşterea concentraţiei de ozon la nivelul troposferic, unde, în contextul existenţei altor poluanţi, devine generator de smog şi de o serie de efecte negative asupra sistemului climatic, productivităţii ecosistemelor şi a sănătăţii umane.

Zonele cele mai afectate de poluare cu ozon troposferic sunt cele urbane întrucât precursorii ozonului (în principal oxizii de azot, oxizii de sulf şi compuşii organici volatili) sunt generaţi de activităţile industriale şi de traficul rutier.

În perioada de primavară – vară, când intervalul de iluminare diurna este mare, reacţiile fotochimice din atmosferă sunt accelerate, fapt ce are ca rezultăt creşterea concentraţiilor de ozon în special în timpul zilelor foarte călduroase (cu temperaturi de peste 300 C).

Oxidanţii fotochimici, în special ozonul, reprezintă un factor nociv pentru vegetaţie, pentru sănătatea oamenilor şi a animalelor.

Principalii poluanţi primari care determină formarea, prin procese fotochimice, a ozonului şi a altor oxidanţi în atmosfera joasă sunt: oxizii de azot, oxizii de sulf şi compuşii organici volatili proveniti din surse antropice.

Cele mai importante activităţi umane care conduc la evacuarea în atmosferă a acestor poluanţi primari sunt:

– arderea combustibililor fosili (cărbune, gaze naturale, produse petroliere) în surse fixe (centrale electrice şi termice, încălzirea rezidenţială, procese industriale) şi mobile (trafic rutier, transportul feroviar, naval şi aerian);

– extracţia, prelucrarea şi distribuţia petrolului şi a produselor petroliere;

– extracţia şi distribuţia gazelor naturale;

– utilizarea solvenţilor organici.

Judeţ Oraş Staţia Tipul staţiei Tip Poluant Număr determinări Concentraţia anuală (μg/mc) Număr zile depăşire valoare ţintă Obs.
Bucureşti Buc Cercul Militar Trafic O3- medie 8 h

6983

16.2

0


Bucureşti Buc Mihai Bravu Trafic O3- medie 8 h

8414

22.2

0


Bucureşti Buc Titan Industrială O3- medie 8 h

8448

43

3


Bucureşti Buc Drumul Taberei industrială O3- medie 8 h

8367

31.1

1


Bucureşti Buc Baloteşti Fond regional O3- medie 8 h

8081

58.1

46


Bucureşti Buc Măgurele Fond suburban O3- medie 8 h

8372

27.6

0


Bucureşti Buc Lacul Morii Fond urban O3- medie 8 h

8570

47.4

3


Bucureşti Buc Berceni Industrială O3- medie 8 h

8086

39.9

1


Depăşirile valorii ţintă pentru ozon (120 µg/m3- valoare ce trebuie atinsă în anul 2010) s-au înregistrat în special în perioada de vară, însă nu a fost depăşit pragul de alertă (240 µg/m3 timp de 3 ore consecutiv ). În anul 2007 a fost depaşit o singură dată pragul de informare (180 µg/m3 ) la Drumul Taberei si de 6 ori la statia Balotesti. Pentru acest poluant este necesară întocmirea unui program de gestionare a calităţii aerului, întrucât la Balotesti s-au înregistrat mai mult de 25 zile depăşire a valorii ţintă pentru protecţia sănătăţii umane.

Şi pentru acest poluant s-a înregistrat o scădere uşoară a valorilor medii anuale faţă de anii precedenţii

Calitatea aerului ambiental – plumb

Judeţ Oraş Staţia Tipul staţiei Tip Poluant Număr determinări Concentraţia anuală (μg/mc) Frecventa depăşirii VL sau CMA (%) Obs.
Bucureşti Buc Cercul Militar Trafic Pb- medie anuală

296

0.2919

0


Bucureşti Buc Mihai Bravu Trafic Pb- medie anuală

291

0.4358

0


Bucureşti Buc Titan Industrială Pb- medie anuală

308

0.3732

0


Bucureşti Buc

Drumul Taberei

industrială Pb- medie anuală

155

0.1859

0


Bucureşti Buc Baloteşti Fond regional Pb- medie anuală

252

0.1031

0


Bucureşti Buc Măgurele Fond suburban Pb- medie anuală

274

0.5081

0


Bucureşti Buc Lacul Morii Fond urban Pb- medie anuală

261

0.1873

0


Bucureşti Buc Berceni Industrială Pb- medie anuală

266

0.4342

0


În anul 2007 valorile concentraţiilor medii anuale de Pb au fost sub valoarea limita (0.5 µg/m3)

Concentratiile de pulberi in suspensie (PM10)

Judeţ Oraş Staţia Tipul staţiei Tip Poluant Număr determinări Concentraţia anuală (μg/mc) Frecventa depăşirii VL sau CMA (%) Obs.
Bucureşti Buc Cercul Militar Trafic PM10

332

34

17.16867


Bucureşti Buc

Mihai Bravu

Trafic PM10

335

56

55.8209


Bucureşti Buc Titan Industrială PM10

338

47

35.79882


Bucureşti Buc Drumul Taberei industrială PM10

200

46

31


Bucureşti Buc Baloteşti Fond regional PM10

311

29

6.430868


Bucureşti Buc Măgurele Fond suburban PM10

332

41

25


Bucureşti Buc Lacul Morii Fond urban PM10

319

47

33.8558


Bucureşti Buc Berceni Industrială PM10

321

52

38.00623


Valoarea limită zilnică este de 50 μg/mc, pe când valoarea limită anuală este de 40 μg/mc

Pentru acest poluant trebuie intocmite programe de gestionare a calităţii aerului. Se observă că situaţia cea mai gravă se înregistrează în zona centrală a oraşului, unde principala sursă de poluare o constituie traficul rutier.

Deşi situaţia nu este critică, ci doar îngrijorătoare in ceea ce priveşte poluarea cu pulberi in suspensie, există câteva măsuri care, aplicate pot reduce concentraţiile de pulberi:

– Refacerea patului carosabil si a îmbrăcămintei asfaltice pe toate arterele cu trafic intens, precum si întreţinerea permanentă a acestora;

– Exigenta privind starea tehnică a autovehiculelor trebuie crescută la inspecţiile tehnice, întrucât parcul auto existent este in mare parte necorespunzător din punct de vedere al emisiilor de noxe

– Întreţinerea corespunzătoare a spatiilor verzi si a plantaţiilor de aliniament, cunoscut fiind rolul de perdea de protecţie pe care acestea îl joacă.

– O mai bună salubrizare a oraşului, atât a arterelor de circulaţie cât si eliminarea depozitelor necontrolate de deşeuri.

Concentratiile de monoxid de carbon (CO)

Judeţ Oraş Staţia Tipul staţiei Tip Poluant Număr determinări Concentraţia anuală (mg/mc) Numar zile cu depasire a VL Obs.
Bucureşti Buc Cercul Militar Trafic CO

7397

0.88

3


Bucureşti Buc Mihai Bravu Trafic CO

4758

2.22

5


Bucureşti Buc Titan Industrială CO

8027

0.4

0


Bucureşti Buc Drumul Taberei industrială CO

8272

0.3

0


Bucureşti Buc Baloteşti Fond regional CO

7674

0.23

0


Bucureşti Buc Măgurele Fond suburban CO

8313

0.43

0


Bucureşti Buc Lacul Morii Fond urban CO

3656

0.139

0


Bucureşti Buc Berceni Industrială CO

6712

0.34

0


Întrucât s-a inregistrat depăşirea valorii limită în 5 zile la staţia Mihai Bravu si 3 zile la statia Cercul Militar, pentru acest poluant este necesară demararea unui program de gestionare a calităţii aerului în zona centrală a oraşului. Sursa depăşirilor o constituie exclusiv traficul rutier. Valoarea limită este de 10 mg/mc- timp de mediere 8 h.


Responses

  1. wow, super. si eu le-am dat un mail si tot asa, am primit un raspuns destul de ok.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: