Postat de: Adi | 29 Februarie 2008

Cafeaua din popor.

asder.jpg         Există tot felul de mituri şi legende cu privire la consumul de cafea. Am auzit poveşti legate de riscul crescut de cancer, boli coronariene, hipertensiune arterială, osteoporoză, dependeţă şi multe altele, însă niciodată nu am ştiut care sunt bune şi care-s minciuni din popor. Aproape frustrat de posibilitatea unei vieţi chinuite şi de cea a unui deces timpuriu cauzat de băutura mea preferată, m-am decis să văd exact ce s-a studiat şi ce s-a aflat legat de efectele ei.

        Nu m-am mirat să observ că există sute de studii recunoscute care au încercat că determine anumite legături între consumul de cafea şi patologiile despre care se vorbeşte şi am verificat chiar cine a plătit aceste studii, încercând să le evit pe cele care au fost comandate sau efectuate de către marile companii de cafea. Drept să spun, nici nu prea am dat peste foarte multe, iar acelea pe care le-am găsit au fost atât de prost redactate încât nu le-aş fi citat oricum.

        Să încep cu ce-i mai rău. Mi s-a părut foarte interesant că majoritatea acestor cercetări au plecat de la o premisă pozitivă de genul “încercăm să dovedim corelaţia determinativă dintre consumul de cafea şi boala” nu-ştiu-care, şi se termină fie cu o infirmare a ipotezei fie, atenţie, cu rezultate opuse ei. Au fost, însă, şi ceva studii care au arătat unele efecte dăunătoare care apar pe scară largă.

  1. Cafeina din cafea potenţează apariţia hipertensiunii arteriale cronice şi a anxietăţii. Se pare că aceasta este cea mai puternică dintre concluziile determinate ştiinţific cu privire la efectele maligne ale cafelei. S-a demonstrat clinic şi statistic că un consum regulat de cafea duce, în timp, la o creştere destul de semnificativă a tensiunii arteriale, însă nu în limite foarte îngrijorătoare. Aceasta nu apare ca direct determinată de cofeina din cafea, ci prin intermediul creşterii activităţii corticale care duce la apariţia unei stări marcate de anxietate. Efectul este unul psihosomatic determinat pe linie neuro-endocrină (adică prin eliberarea unor anumiţi hormoni care modifică parametrii de funcţionare ai organismului) şi poate deveni cronic odată cu introducerea unei cantităţi mai mare de 4 ceşti (nu căni!) de cafea în dieta zilnică.
    Aici este interesant de remarcat este că teina din ceai (negru, verde, alb etc) are un efect opus cafeinei, chiar dacă structurile lor chimice sunt foarte asemănătoare. Se pare că teina induce poate induce o stare de relaxare care, tot prin efect psihosomatic, scade tensiunea arterială favorizând longevitatea şi sănătatea sistemului cardiovascular.
  2. Densitatea minerală osoasă este influenţată negativ de către componentele cafelei, dar pozitiv de către cele ale ceaiului. Aceasta a fost una dintreconcluziile unui studiu efectuat japonezi care încearcă demonstrarea unei legături între diferite obiceiuri de viaţă şi variaţia densităţii minerale osoase (au bani şi n-au ce face cu ei, părerea mea). Oricum, ideea este s-a dovedit astfel proprietatea proosteoporogenă (favorizează apariţia osteoporozei) a cafelei. Mi-este greu să cred în aceste studii, însă, deoarece am observat că majoritatea sunt făcute pe femei post-menopauză, ceea ce ar putea fi un factor care afectează destul de mult rezultatele.
  3. S-a demonstrat clinic şi experimental că smalţul dentar este influenţat negativ de către majoritatea substanţelor conţinute într-o ceaşcă de cafea. Deci ce se spune despre îngălbenirea dinţilor este adevărat. Nu numai că este favorizată o colorare neplăcută a acestora, dar chiar şi calitatea smalţului este periclitată, favorizănd apariţia cariilor şi a diferitelor probleme cu gingiile. Din acest punct de vedere pot completa eu cu ideea că nici o pastă de dinţi nu ajută la remedierea acestei probleme, ci numai dentistul cu ale sale unelte rău-famate.
  4. Cafeaua influenţează negativ absorbţia intestinală a fierului, în special la persoanele obeze. Acest efect este destul de semnificativ prin valenţele sale, însă trebuie menţionat faptul că studiile nu arată o legătură între consumul de cafea şi apariţia anemiei feriprive, ci doar influenţarea în sens negativ a absorbţiei intestinale de fier. La fel se poate spune şi despre proteinele vegetale (atenţie la soia), zinc, acizi oxalici, acidul fosforic şi cupru – toate fiind substante care pot fi responsabile de o malabsorbţie a fierului. Acest lucru poate fi uşor contracarat de un aport crescut de vitamina C în dietă.

        Şi cam atât. Au fost singurele studii viabile cu privire la efectele dăunătoare ale cafelei. Poate mai există ele, dar dacă nu au fost printre cele 200 peste care mi-am aruncat privirea înseamnă fie că nu au avut rezultate remarcabile, fie că au fost contrazise de cercetări ulterioare.

        Cât despre legendele din popor, iată ce am descoperit:

Fals nr. 1: Cafeaua favorizează impotenţa la bărbaţi şi apariţia menopauzei mai devreme la femei. Acest lucru a fost infirmat de mai multe studii, cel mai credibil dintre ele fiind unul desfăşurat în Oslo timp de aproape 20 de ani. S-a considerat o menopauză timpurie ca fiind cea apărută înainte de 45 de ani şi s-au determinat următoarele: nu există nici o legătură determinabilă statistic între consumul de cafea şi apariţia menopauzei timpurii. Acelaşi lucru s-a determinat şi pentru alcool. Fumatul activ, însă, a fost unul dintre factorii cei mai semnificativi asociaţi cu acest efect. Se pare că femeile care fumează au un risc extrem de crescut de a ajunge la menopauză înainte de 45 de ani, risc ce poate fi contracarat prin renunţarea la fumat în jurul vârstei de 35 de ani.

Fals nr.2: Consumul de cafea în timpul sarcinii potenţează apariţia malformaţiilor cardiovasculare la copil. Acest lucru nu numai că a fost infirmat, ci a fost demonstrat chiar opusul. S-a demonstrat statistic scăderea riscului de apariţie a unui defect de sept atrial la copiii ale căror mame au consumat cafea în timpul sarcinii, şi nici un efect asupra frecvenţei apariţiei tetralogiei lui Fallot. Momentan este în curs de desfăşurate un studiu experimental care vine să confirme această ipoteză, comandat de American Heart Association. De asemenea, însă, fumatul în timpul sarcinii a fost desemnat ca un factor determinativ marcant al apariţiei malformaţiilor cardio-vasculare la făt.

Fals nr.3: Consumul de cafea pote duce la apariţia diferitelor forme de cancer (cele mai vehiculate sunt cancerul ovarian şi neoplasmele gastrice). Aici lucrurile sunt oarecum în aer. Sunt câteva studii care s-au dovedit a fi irelevante în acest sens, adică cercetătorii au spus că rezultatul fie a fost la limita pozitivului, fie la limita negativului. Comparaţia a fost făcută cu un grup de control care, în loc de cafea, consuma ceai, iar rezultatele nu au fost atât de convingătoare încât să fie catalogate pozitive. Eu am adăugat această afirmaţie la falsuri, cu completare că, asociat altor comportamente sau circumstanţe dovedite a fi prooncogene (fumatul, istorie a cancerului în familie, lucrul în mediu toxic etc) cafeaua ar putea reprezenta prozaicul gaz pe foc.

Fals nr.4: Cafeaua cu zahăr îngraşă pe când cea cu zaharină sau îndulcitor nu. Asta este una dintre aberaţiile femeilor (majoritatea aberaţiilor femeilor sunt plăcute, asta mă scoate din sărite). S-a demonstrat clinic şi experimental faptul că această băutură favorizează lipoliza (adică arderea grăsimilor) datorită conţinutului de MOS (mannooligosarccharide), iar consumul regulat de cafea poate feri de apariţia grăsimii în zona abdominală şi a braţelor. Evident, efectul este în limita bunului simţ; un meniu big-nu-ştiu-ce de la nu-ştiu-ce restaurant ar putea să potenţeze apariţia grăsimii mai puternic decât poate o ceaşcă de cafea să contracareze. În plus, există ipoteze interesante conform cărora organismul uman absoarbe şi metabolizează diferit substanţele calorigene conţinute de lichide decât pe cele din substanţele solide din cauza bazei fiziologice (dar asta într-un post viitor).

Fals nr.5: Cafeaua “face rău la ficat”. Ceva mai neadevărat nici nu se putea spune. Recent s-au demonstrat proprietăţile hepatoprotectoare ale cafelei. Acest lucru a fost şi este urmat de recomandarea consumului de cafea persoanelor infectate cu virusul hepatitei C, deoarece numeroase studii arată o sădere a incidenţei deceselor pe o perioadă determinată de timp a persoanelor cu hepatita c sau ciroză hepatică asociată cu consumul de cafea (evident, nu se iau în discuţie persoanele care suferă de diferite tulburări hepatice care fac imposibil metabolismul cafelei). Există acum chiar un trend în SUA legat de zicala “a latte a day keeps the hepatologist away”. Confirmarea acestei ipoteze a venit recent din partea Japoniei care, la fel, a determinat un nivel mai bun al sănătăţii hepatice la persoanele care consumă regulat cafea.

        De asemena trebuiesc menţionate anumite descoperiri cu privire la faptul că un consum regulat de cafea ne fereşte de apariţia gutei (pe la noi e relativ rară, dar în vestul Europei şi în SUA e mare problemă), potenţează memoria şi agilitatea intelectuală şi induce o stare motivaţională marcată.
Nu pot contesta faptul că ceaiul stă mai bine decât cafeaua la majoritatea capitolelor legate de afectarea sănătăţii, aşa că ar fi o lipsă de profesionalitate (deontologie, etică, bla bla bla) din partea mea să nu vă recomand prieteneşte să beţi ceai în loc de cafea.

        Şi totuşi… Parcă tot un latte aş bea, chiar şi după atâtea studii…


Responses

  1. Interesant.. super tare postul. Pot folosi anume pasaje la mine (bine cu link catre postul lui matale:D)?

  2. Sigur, poţi să citezi orice cu condiţia precizării sursei. Îmi pare bine că ţi-a folosit la ceva…

  3. Pe langa functiile hepatoprotectoare, mai are si altele; ce am gasit interesant (ma rog, si util, trebuie sa’l fac pe bunica’miu sa ma asculte…) este ca diminueaza riscul de a face Parkinson. In fine, ar mai fii destule.

    Pot sa dau un link la articolul tau pt o completare ?

    Multumesc anticipat

  4. Sigur că poţi. :)

  5. stiuu ca poti mai mult


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: