Şase întrebări despre calitatea aerului din Bucureşti, la care a răspuns, cu foarte mare acurateţe, ANPM-ul, căruia îi mulţumim.

1. Cum este monitorizatã calitatea aerului din Bucuresti, cum are publicul acces la aceste date si la interpretarea lor?

2. Cum a fost influentatã calitatea aerului de cãtre reducerea din ultimul timp a spatiului verde al orasului si de înnoirea parcului auto?

3. Ce informatii aveti în legãturã cu mãsurile care au fost luate în ultimii 2 ani pentru reducerea poluãrii aerului cu microparticule în Bucuresti?

4. Cum comentati alegerea primãriilor de sector de a acoperi locurile de joacã pentru copii cu nisip în loc de iarbã ?

5. Care sunt principalii factori poluanti în Bucuresti ?

6. Care sunt valorile medii actuale pentru diferiti poluanti în Bucuresti (praf, ozon, sulf, plumb, dioxinã, benzen si altele) si care sunt valorile normale impuse de UE?

Vă urez lectură interesantă!

1. Cum este monitorizatã calitatea aerului din Bucuresti, cum are publicul acces la aceste date si la interpretarea lor?

La începutul anului 2004 in cadrul unui program PHARE 2000 a fost pusă in funcţiune reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului in Capitală, care funcţionează la parametrii proiectaţi, respectând cerinţele Directivelor Uniunii Europene.

Datele referitoare la calitatea aerului in Municipiul Bucureşti (poluanţii măsuraţi fiind : SO₂, NO_x, CO, O₃, PM₁₀, PM_2,5, plumb) sunt furnizate in timp real – inclusiv publicului – si provin de la cele 8 staţii automate, repartizate astfel :

- staţie de fond regională – Baloteşti;

- staţie de fond suburbană – Măgurele;

- staţie de fond urbană – Crangasi (APM Bucureşti);

- 2 staţii de trafic – Sos. Mihai Bravu si Cercul Militar Naţional; - (poluare de impact)

- 3 staţii industriale – Drumul Taberei, Titan si Berceni.- (poluare de impact)

Incepand din anul 2004 analiza datelor se face conform Ord 592/2002, la perioade de mediere de 1 ora, 24 ore, 8 ore, anual, dupa caz.

Punctele de informare pentru cetăţeni sunt in număr de sase si sunt compuse din :

- 3 panouri de afişaj – Piaţa Universitaţii, Piaţa Sergiu Celibidache si Mc Donald’s Obor;

- 3 display-uri montate la Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor, la Primăria Municipiului Bucuresti si la A.P.M. Bucuresti.

Pe site-ul www.apmb.ro este publicat buletinul zilnic privind calitatea aerului, precum si raportul anual privind calitatea factorilor de mediu.

2. Cum a fost influentatã calitatea aerului de cãtre reducerea din ultimul timp a spatiului verde al orasului si de înnoirea parcului auto?

În categoria „spaţiu verde” intră:

• Parcurile, grădinile, scuarurile şi fâşiile plantate

• Amenajările sportive publice

• Spaţiile verzi publice de folosinţă specializată: Gradina Botanică, Muzeul Satului

• Bazele de agrement, parcurile de distracţie

• Spaţiile verzi pentru protecţia cursurilor de apă

• Culoarele de protecţie faţă de infrastructura

• Pădurile de agrement

• Pădurile şi plantaţiile forestiere destinate ameliorării climatului

• Pădurile şi fâşiile plantate pentru protecţie sanitară

Situaţia spaţiilor verzi la nivelul Municipiului Bucureşti în anul 2007. Repartiţia spaţiilor verzi pe sectoare în Bucureşti(mp)

2007	Sector 1	Sector 2	Sector 3	Sector 4	Sector 5	Sector 6
Parcuri şi gradini	449389	896952	159000	1310000	100000	710000
Aliniamente stradale	1396631	451500	475 000	670000	124863	1438000
Spaţii verzi din ansambluri de locuinţe	831881	2208515	3833000	920000	14950000	1152000
Total	2677901	3556967	4467000	2900000	1719863	3300000

Este cunoscut rolul spaţiilor verzi ca perdele de protecţie împotriva poluării fonice şi a aerului. Scăderea suprafeţei de spaţiu verde produce implicit o deteriorare a calităţii aerului. Traficul rutier este principala sursă de poluare în Municipiul Bucureşti. Considerăm că programul de înnoire a parcului auto derulat în ultimii ani prin Administraţia Fondului pentru Mediu este benefic pentru calitatea aerului. Efectele acestui program sunt diminuate însă datorită creşterii continue a numărului de autovehicule care circulă prin Bucureşti, de aceea aceste măsuri trebuie completate urgent cu măsuri de sistematizare a traficului pe care trebuie sa le ia Primaria Municipiului Bucuresti. Primăria Municipiului Bucureşti va derula în curând proiectul Master Plan Transport Urban, acesta fiind în prezent în faza de aprobare.

3. Ce informatii aveti în legãturã cu mãsurile care au fost luate în ultimii 2 ani pentru reducerea poluãrii aerului cu microparticule în Bucuresti?

Datorită depăşirii valorilor limită pentru particule PM 10 şi pentru dioxid de azot (în special în zona centrală a oraşului- poluare datorată traficului rutier), APM Bucureşti a iniţiat în luna iulie 2007 elaborarea programului integrat de gestionare a calităţii aerului. Comisia Tehnică a fost aprobată prin Ordin de Prefect. Iniţierea elaborării programului de gestionare s-a făcut târziu întrucât abia in anul 2007 a apărut Ordinul 35 al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor privind aprobarea Metodologiei de elaborare şi punere în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului.

Măsurile propuse şi discutate până acum în cadrul Comisiei Tehnice vizează în special reducerea poluării cauzată de autovehicule, creşterea suprafeţelor de spaţii verzi, controlul şantierelor de construcţii. După elaborarea draft-ului programului (estimăm că acesta va fi disponibil în luna aprilie), acesta va fi supus dezbaterii publice, conform procedurii aprobate prin Ord. MMGA nr 35/2007.

4. Cum comentati alegerea primãriilor de sector de a acoperi locurile de joacã pentru copii cu nisip în loc de iarbã ?

Nu comentăm acest aspect, însă, conform OUG 114/2007, autorităţile publice locale au obligaţia de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaşiu verde de minimum 20 mp/loc pîna la data de 31 decembrie 2010 ţi de minimum 26 mp/loc până la data de 31 decembrie 2013

5. Care sunt principalii factori poluanti în Bucuresti ?

Principala sursă de poluare o constituie traficul rutier, urmată apoi de Centralele Electrotermice si de industrie. Mai multe informaţii se regăsesc în raportul anual pe 2007, publicat pe site-ul www.apmb.ro .

6. Care sunt valorile medii actuale pentru diferiti poluanti în Bucuresti (praf, ozon, sulf, plumb, dioxinã, benzen si altele) si care sunt valorile normale impuse de UE?

Calitatea aerului ambiental

Concentraţii ale dioxidului de sulf

Judeţ	Oraş	Staţia	Tipul staţiei	Tip Poluant	Număr determinări	Concentraţia anuală (μg/mc)	Frecventa depăşirii VL sau CMA (%)
Bucureşti	Buc	Cercul Militar	Trafic	SO2- 1h	8218	7.7	0
Bucureşti	Buc	Mihai Bravu	Trafic	SO2- 1h	4691	19.7	0
Bucureşti	Buc	Titan	Industrială	SO2- 1h	8076	9.8	0
Bucureşti	Buc	Drumul Taberei	industrială	SO2- 1h	7351	16.4	0
Bucureşti	Buc	Baloteşti	Fond regional	SO2- 1h	7648	7.9	0
Bucureşti	Buc	Măgurele	Fond suburban	SO2- 1h	8167	8.3	0
Bucureşti	Buc	Lacul Morii	Fond urban	SO2- 1h	7270	11.9	0
Bucureşti	Buc	Berceni	Industrială	SO2- 1h	7371	9	0
Bucureşti	Buc	Cercul Militar	Trafic	SO2- 24 h	348	7.6	0
Bucureşti	Buc	Mihai Bravu	Trafic	SO2- 24h	202	19.8	0
Bucureşti	Buc	Titan	Industrială	SO2- 24h	348	9.8	0
Bucureşti	Buc	Drumul Taberei	Industrială	SO2- 24 h	315	16.3	0
Bucureşti	Buc	Baloteşti	Fond regional	SO2- 24h	331	8	0
Bucureşti	Buc	Măgurele	Fond suburban	SO2- 24h	347	8.3	0
Bucureşti	Buc	Lacul Morii	Fond urban	SO2- 24h	300	11.7	0
Bucureşti	Buc	Berceni	Industrială	SO2- 24h	315	8.9	0

Pentru SO2 nu s-au semnalat probleme deosebite, valorile înregistrate încadrându-se în anul 2007 sub valorile limită plus marja de toleranţă( 350 μg/mc – timp de mediere 1 h).

Pentru Dioxidul de sulf, în anul 2007 nu s-a înre

gistrat depăşirea pragului de alertă la nici o staţie de monitorizare.

Concentraţii ale dioxidului de azot

Judeţ	Oraş	Staţia	Tipul staţiei	Tip Poluant	Număr determinări	Concentraţia anuală (μg/mc)	Frecventa depăşirii VL sau CMA (%)	Obs.
Bucureşti	Buc	Cercul Militar	Trafic	NO2- 1h	7582	111	2.993933
Bucureşti	Buc	Mihai Bravu	Trafic	NO2- 1h	7074	62	0.593723
Bucureşti	Buc	Titan	Industrială	NO2- 1h	6423	46	0.435933
Bucureşti	Buc	Drumul Taberei	industrială	NO2- 1h	7437	59	0.860562
Bucureşti	Buc	Baloteşti	Fond regional	NO2- 1h	7829	13	0
Bucureşti	Buc	Măgurele	Fond suburban	NO2- 1h	8165	26	0.036742
Bucureşti	Buc	Lacul Morii	Fond urban	NO2- 1h	8250	43	0.363636
Bucureşti	Buc	Berceni	Industrială	NO2- 1h	6742	41	0.177989

Valoarea limită orară este de 200 μg/mc, pe când valoarea limită anuală este de 40 μg/mc

Pentru acest poluant este necesară alcătuirea unor programe de acţiune pentru reducerea concentraţiilor în zonele de trafic (staţiile Cercul Militar şi Mihai Bravu) şi în plus pentru staţiile Drumul Taberei , Titan si Lacul Morii (s-a depaşit VL +MT de mai mult de 18 ori în anul calendaristic)

Depăşirea pragului de alerta s-a semnalat de 3 ori în anul 2004, în anii 2005 , 2006 si 2007 valorile nedepaşind acest prag. Valorile medii anuale au crescut în anul 2005 însă au scăzut în anul 2006 si 2007 fiind in general peste VL.

.

Producerea ozonului troposferic (poluarea fotochimică)

Ozonul este un constituent nat

ural al atmosferei (formula chimica O₃) fiind prezent la o altitudine între 15 şi 40 km şi realizând un înveliş protector pentru planeta Pamânt.

Prin activitatea antropogenă intensă din a două jumătate a secolului al XX lea, a fost modificat echilibrul chimic al formării şi menţinerii stratului protector de ozon stratosferic şi a fost pusă în evidenţă creşterea concentraţiei de ozon la nivelul troposferic, unde, în contextul existenţei altor poluanţi, devine generator de smog şi de o serie de efecte negative asupra sistemului climatic, productivităţii ecosistemelor şi a sănătăţii umane.

Zonele cele mai afectate de poluare cu ozon troposferic sunt cele urbane întrucât precursorii ozonului (în principal oxizii de azot, oxizii de sulf şi compuşii organici volatili) sunt generaţi de activităţile industriale şi de traficul rutier.

În perioada de primavară – vară, când intervalul de iluminare diurna este mare, reacţiile fotochimice din atmosferă sunt accelerate, fapt ce are ca rezultăt creşterea concentraţiilor de ozon în special în timpul zilelor foarte călduroase (cu temperaturi de peste 30⁰ C).

Oxidanţii fotochimici, în special ozonul, reprezintă un factor nociv pentru vegetaţie, pentru sănătatea oamenilor şi a animalelor.

Principalii poluanţi primari care determină formarea, prin procese fotochimice, a ozonului şi a altor oxidanţi în atmosfera joasă sunt: oxizii de azot, oxizii de sulf şi compuşii organici volatili proveniti din surse antropice.

Cele mai importante activităţi umane care conduc la evacuarea în atmosferă a acestor poluanţi primari sunt:

- arderea combustibililor fosili (cărbune, gaze naturale, produse petroliere) în surse fixe (centrale electrice şi termice, încălzirea rezidenţială, procese industriale) şi mobile (trafic rutier, transportul feroviar, naval şi aerian);

- extracţia, prelucrarea şi distribuţia petrolului şi a produselor petroliere;

- extracţia şi distribuţia gazelor naturale;

- utilizarea solvenţilor organici.

Judeţ	Oraş	Staţia	Tipul staţiei	Tip Poluant	Număr determinări	Concentraţia anuală (μg/mc)	Număr zile depăşire valoare ţintă	Obs.
Bucureşti	Buc	Cercul Militar	Trafic	O3- medie 8 h	6983	16.2	0
Bucureşti	Buc	Mihai Bravu	Trafic	O3- medie 8 h	8414	22.2	0
Bucureşti	Buc	Titan	Industrială	O3- medie 8 h	8448	43	3
Bucureşti	Buc	Drumul Taberei	industrială	O3- medie 8 h	8367	31.1	1
Bucureşti	Buc	Baloteşti	Fond regional	O3- medie 8 h	8081	58.1	46
Bucureşti	Buc	Măgurele	Fond suburban	O3- medie 8 h	8372	27.6	0
Bucureşti	Buc	Lacul Morii	Fond urban	O3- medie 8 h	8570	47.4	3
Bucureşti	Buc	Berceni	Industrială	O3- medie 8 h	8086	39.9	1

Depăşirile valorii ţintă pentru ozon (120 µg/m3- valoare ce trebuie atinsă în anul 2010) s-au înregistrat în special în perioada de vară, însă nu a fost depăşit pragul de alertă (240 µg/m3 timp de 3 ore consecutiv ). În anul 2007 a fost depaşit o singură dată pragul de informare (180 µg/m3 ) la Drumul Taberei si de 6 ori la statia Balotesti. Pentru acest poluant este necesară întocmirea unui program de gestionare a calităţii aerului, întrucât la Balotesti s-au înregistrat mai mult de 25 zile depăşire a valorii ţintă pentru protecţia sănătăţii umane.

Şi pentru acest poluant s-a înregistrat o scădere uşoară a valorilor medii anuale faţă de anii precedenţii

Calitatea aerului ambiental – plumb

Judeţ	Oraş	Staţia	Tipul staţiei	Tip Poluant	Număr determinări	Concentraţia anuală (μg/mc)	Frecventa depăşirii VL sau CMA (%)	Obs.
Bucureşti	Buc	Cercul Militar	Trafic	Pb- medie anuală	296	0.2919	0
Bucureşti	Buc	Mihai Bravu	Trafic	Pb- medie anuală	291	0.4358	0
Bucureşti	Buc	Titan	Industrială	Pb- medie anuală	308	0.3732	0
Bucureşti	Buc	Drumul Taberei	industrială	Pb- medie anuală	155	0.1859	0
Bucureşti	Buc	Baloteşti	Fond regional	Pb- medie anuală	252	0.1031	0
Bucureşti	Buc	Măgurele	Fond suburban	Pb- medie anuală	274	0.5081	0
Bucureşti	Buc	Lacul Morii	Fond urban	Pb- medie anuală	261	0.1873	0
Bucureşti	Buc	Berceni	Industrială	Pb- medie anuală	266	0.4342	0

În anul 2007 valorile concentraţiilor medii anuale de Pb au fost sub valoarea limita (0.5 µg/m3)

Concentratiile de pulberi in suspensie (PM10)

Judeţ	Oraş	Staţia	Tipul staţiei	Tip Poluant	Număr determinări	Concentraţia anuală (μg/mc)	Frecventa depăşirii VL sau CMA (%)	Obs.
Bucureşti	Buc	Cercul Militar	Trafic	PM10	332	34	17.16867
Bucureşti	Buc	Mihai Bravu	Trafic	PM10	335	56	55.8209
Bucureşti	Buc	Titan	Industrială	PM10	338	47	35.79882
Bucureşti	Buc	Drumul Taberei	industrială	PM10	200	46	31
Bucureşti	Buc	Baloteşti	Fond regional	PM10	311	29	6.430868
Bucureşti	Buc	Măgurele	Fond suburban	PM10	332	41	25
Bucureşti	Buc	Lacul Morii	Fond urban	PM10	319	47	33.8558
Bucureşti	Buc	Berceni	Industrială	PM10	321	52	38.00623

Valoarea limită zilnică este de 50 μg/mc, pe când valoarea limită anuală este de 40 μg/mc

Pentru acest poluant trebuie intocmite programe de gestionare a calităţii aerului. Se observă că situaţia cea mai gravă se înregistrează în zona centrală a oraşului, unde principala sursă de poluare o constituie traficul rutier.

Deşi situaţia nu este critică, ci doar îngrijorătoare in ceea ce priveşte poluarea cu pulberi in suspensie, există câteva măsuri care, aplicate pot reduce concentraţiile de pulberi:

- Refacerea patului carosabil si a îmbrăcămintei asfaltice pe toate arterele cu trafic intens, precum si întreţinerea permanentă a acestora;

- Exigenta privind starea tehnică a autovehiculelor trebuie crescută la inspecţiile tehnice, întrucât parcul auto existent este in mare parte necorespunzător din punct de vedere al emisiilor de noxe

- Întreţinerea corespunzătoare a spatiilor verzi si a plantaţiilor de aliniament, cunoscut fiind rolul de perdea de protecţie pe care acestea îl joacă.

- O mai bună salubrizare a oraşului, atât a arterelor de circulaţie cât si eliminarea depozitelor necontrolate de deşeuri.

Concentratiile de monoxid de carbon (CO)

Judeţ	Oraş	Staţia	Tipul staţiei	Tip Poluant	Număr determinări	Concentraţia anuală (mg/mc)	Numar zile cu depasire a VL	Obs.
Bucureşti	Buc	Cercul Militar	Trafic	CO	7397	0.88	3
Bucureşti	Buc	Mihai Bravu	Trafic	CO	4758	2.22	5
Bucureşti	Buc	Titan	Industrială	CO	8027	0.4	0
Bucureşti	Buc	Drumul Taberei	industrială	CO	8272	0.3	0
Bucureşti	Buc	Baloteşti	Fond regional	CO	7674	0.23	0
Bucureşti	Buc	Măgurele	Fond suburban	CO	8313	0.43	0
Bucureşti	Buc	Lacul Morii	Fond urban	CO	3656	0.139	0
Bucureşti	Buc	Berceni	Industrială	CO	6712	0.34	0

Întrucât s-a inregistrat depăşirea valorii limită în 5 zile la staţia Mihai Bravu si 3 zile la statia Cercul Militar, pentru acest poluant este necesară demararea unui program de gestionare a calităţii aerului în zona centrală a oraşului. Sursa depăşirilor o constituie exclusiv traficul rutier. Valoarea limită este de 10 mg/mc- timp de mediere 8 h.